Рейтинг@Mail.ru
Rambler's Top100




Не нашли нужную работу? Закажи реферат, курсовую, диплом на заказ

реферат на тему: Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

скачать реферат

prezinta carunculi. Miometrul este format din doua straturi musculare: stratul intern, mai gros, format din fibre musculare netede circulare si stratul extern, mult mai subtire, format din muschi longitudinali. Intre straturile circular si longitudinal se gaseste un strat conjunctiv, format dintr-un important plex vascular, filete nervoase si fibre elastice. Seroasa (perimetrium) este o tunica fibroasa ce acopera uterul si se considera a fi extinderea ligamentelor largi. Oviductul (salpinx) este un organ par, tubular, flexuos si musculo-membranos, care se intinde din vecinatatea ovarului pana la varful cornului uterin. Se gaseste intre cele doua foite ale mezosalpinxului. Lungimea lor la iapa, vaca si scroafa constituie 20-30cm, la oi si capre 10-15cm, la catea 6-10cm, la iepuroaica 10cm. Morfologic, fiecare oviduct este alcatuit din patru segmente: – pavilionul (infundibulus), in forma de palnie ce se deschide in jurul zonei germinative a ovarului printr-un orificiu abdominal (ostium abdominale). Marginea zimtata a pavilionului a primit denumirea de fimbrie (fimbriae tubae), care partial concreste cu ovarul; – ampula, sau portiunea dilatata, portiune puternic flexata la iepe si vaci cu diametrul de 4-8mm, ampulele sunt bine evidentiate la scroafe; – istmul sau portiunea ingusta; – portiunea terminala, care se deschide in cavitatea uterina prin orificiul uterin. Peretele salpigian este format din trei straturi: mucoasa, musculoasa si seroasa. Mucoasa, in deosebi in segmentul ampular si pavilion, formeaza numeroase falduri longitudinale captusite cu un epiteliu cilindric, ciliat, cilii carora indreapta curentul de lichid spre uter (cilii lipsesc la catea). Mucoasa oviductelor si a uterului la vaca, scroafa si iepuroaica prin celulele secretoare, elimina hialuronidaza, enzima ce participa la procesul fecundatiei. Musculoasa variaza, ca dezvoltare, cu segmentul salpigian. In zona infundibulului este redusa la un strat subtire fiind din ce in ce mai dezvoltata in lungul oviductului pana la varful cornului uterin. Cercetarea rectala a oviductelor la animalele mari este dificila. Ele se palpeaza in cazul tuberculozei, salpingitei purulente si alte stari patologice. Ovarul (ovaria, oophoron) organ par, asezat in regiunea sublombara la unele specii si pe planseul cavitatii pelviene sau in cavitatea abdominala la alte specii. Ovarele indeplinesc functia endocrina si gametogena elaborand ovule, care in urma ovulatiei nimeresc pe fimbria oviductului. Forma, volumul si greutatea ovarelor difera in raport cu specia si starea fiziologica a femelelor. La iapa ovarul este mai mare decat la celelalte animale, avand o lungime de 5-9cm, greutatea fiecarei gonade atinge 40-80g. Topografic ovarul drept este asezat in regiunea sublombara, caudal rinichiului in planul vertebrelor L3-L4, iar cel stang in planul vertebrelor L4-L5. Ovarul are o forma ovoida, suprafata este neteda. Pe partea supero-posterioara a ovarului se gaseste hilul ovarului, in care patrunde cordonul vasculo-nervos. Pe fata inferioara ovarul prezinta o sciziune pronuntata (7mm), in fundul careia se gaseste fosa de ovulatie, acoperita cu epiteliu germinativ. Ovulatia are loc numai la nivelul acestei fose. La vaca ovarele au forma ovala-turtita sau elipsoida si greutatea de 14-20g, lungimea 3,5-5cm, latimea 2-2,8cm si grosimea 1,5-2cm. De obicei ovarul drept este mai mare decat stangul. La vitele si vacile tinere ovarele sunt amplasate in cavitatea bazinului; in gestatie, in cazul
Не нашли нужную работу? Закажи реферат, курсовую, диплом на заказ




atoniei uterului, precum si alte stari patologice, ovarele si coarnele uterine se deplaseaza in cavitatea abdominala. Suprafata ovarelor este neteda pana la pubertate, iar dupa aceea devine neregulata. La oi si capre ovarele sunt mai ovale si asemanatoare cu cele de vaca, dar proportional mai mici, cu diametrul mare in medie de 1,5cm, greutatea lor fiind de 0,7-3g in dependenta de rasa si varsta animalului. La scroafa forma ovarelor este muriforma si este determinata de prezenta unui numar mare de foliculi sau corpi galbeni. Din cauza aceasta volumul si greutatea ovarelor variaza in limite mari. La scroafele adulte ovarele au lungimea de 2-3,5cm, latimea 1,5-2cm, grosimea 0,9-1,3cm si greutatea de 5-9g. In sectiune transversala ovarul este alcatuit: la exterior dintr-un epiteliu germinativ sub care se gaseste o fibroasa conjunctiva numita albuginee. Sub albuginee se disting doua zone: corticala si medulara. Zona corticala este formata dintr-o stroma conjunctivo-vasculara si parenchimul ovarian, alcatuit din foliculi si corpi galbeni, care se gasesc in diferite stadii evolutive si involutive. Zona medulara este formata dintr-un tesut conjunctiv strabatut de o retea deasa de vase sanguine si fibre nervoase. La ovarul iepei zona corticala este amplasata in imediata apropiere a fosei de ovulatie. De aceea foliculii se gasesc inauntrul ovarului, mai aproape de fosa ovulatorie. Gradul maturitatii si marimea foliculului la animalele mari se determina prin cercetari rectale. Foliculul matur la iapa atinge diametrul de 4-6cm, la vaca 1-2cm, la oi si capre 0,5-0,7cm, la scroafe 1-1,2cm. Intregul aparat genital la femele se gaseste in cavitatea abdominala si pelviana, suspendat de cea mai mare parte prin doua pliuri ale seroasei peritoneale plica urogenitala denumite ligamentele largi (ligamenta lata uteri). Ligamentele largi ale uterului se insera in curbura mica a coarnelor, corp si colul uterului. In cavitatea abdominala ovarul este mentinut de o serie de ligamente care deriva din ligamentul larg. Marginea anterioara a acestuia, care se insera in marginea dorsala a aparatului este ligamentul propriu al ovarului (lig. ovarii proprium), iar intre ovar si varful corpului uterin se afla ligamentul utero-ovarian. Pe partea sa externa, in aceasta zona, ligamentul larg formeaza un pliu, mezosalpinxul (mezosalpinx), intre foitele caruia se gaseste oviductul. Maturitatea sexuala si fiziologica Maturitatea sexuala (pubertatea) este perioada in care aparatul genital s-a dezvoltat complet si este capabil sa elaboreze celule sexuale mature, apte pentru fecundatie. La masculi pubertatea se evidentiaza prin aparitia caracterelor sexuale si a capacitatii de copulare, iar la femele prin manifestarea primului ciclu de calduri si a ovulatiei. Intre nastere si pubertate organele genitale la ambele sexe prezinta o rata a cresterii similare celorlalte sisteme si organe, pubertatea conferind o dezvoltare accelerata a intregului aparat genital. Maturitatea sexuala apare aproape concomitent la masculi si femelele aceleiasi specii, fiind un proces dependent de varsta. Maturarea hipotalamusului furnizeaza raspunsul specific la diversii stimuli prin elaborarea hormonilor de eliberare a gonadotropinelor antero-hipofizare. La masculi, gonadotropinele induc sinteza testiculara a androgenilor si in consecinta, dezvoltarea glandelor anexe ale aparatului genital, activarea functiei secretorii a acestora, cheratinizarea epiteliului preputial si separarea acestuia de

скачать реферат
1 2 3 4 5 6 ...    последняя

Не нашли нужную работу? Закажи реферат, курсовую, диплом на заказ

Внимание! Студенческий отдых и мегатусовка после сессии!


Обратная связь.

IsraLux отзывы Израиль отзывы